English Romana
Stiri
Acasa > Stiri

14 ianuarie 2012: Episcopii romano-catolici din Europa se pronunță în favoarea economiei sociale

Stiri >>

Joi, 12 ianuarie, la Bruxelles, Comisia Conferințelor Episcopale din Uniunea Europeană (COMECE) a făcut publică o declarație oficială în care se pronunță ferm în favoarea implementării, prin intermediul politicilor economice europene, a principiilor modelului de economie socială, potrivit angajamentului cuprins în Tratatul de la Lisabona. Deși recunoscând că „Biserica nu are nici soluții tehnice și nici vreun model economic ori politic pe care să îl pună înaintea guvernanților,” episcopii catolici nu au ezitat să se pronunțe în privința problemelor presante ale momentului, precum introducerea taxei pe tranzacții financiare ori împărțirea de responsabilități între guvernele naționale și instituțiile comunitare.

Declarația a fost prezentată de către Cardinalul Reinhard Marx, Arhiepiscop romano-catolic de Munchen și Freising, și vice-președinte al COMECE, și succint analizată de către doi experți invitați – dl. Radoslav Mleczko, Subsecretar de Stat în cadrul Ministerului Muncii și Politicilor Sociale al Poloniei, și dl. Vittorio Prodi, europarlamentar.

Rod al muncii de aproape doi ani a Comisiei pentru Probleme Sociale a COMECE, declarația O comunitate europeană de solidaritate și responsabilitate, aduce aminte liderilor europeni de angajamentul, cuprins în cadrul Tratatului de la Lisabona, de a crea condițiile necesare dezvoltării pe continent a unei economii sociale, model economic ce își propune punerea în echilibru a principiilor libertății și responsabilității, favorizând intervenția autorității publice pe piețele economice prin măsuri care să asigure protecția cetățenilor defavorizați din diferite motive.

Încă de la început, episcopii catolici subliniază că, deși articulate mai clar abia după cel de-al Doilea Război Mondial, principiile de bază ale economiei sociale au rădăcini mult mai adânci. Se evidențiază astfel legăturile acestui model economic cu bazele juridice ale antichității greco-romane și mai ales cu tradiția creștină, de la porunca biblică a iubirii aproapelui, până la apariția și dezvoltarea instituțiilor filantropice și sociale ale Bisericii. „Persoana umană, ca ființă socială, este menită a intra în relații și a conlucra pentru binele comun,” a subliniat Cardinalul Marx.

Conștienți de dificultățile mari prin care a trecut UE în ultimii doi ani, episcopii catolici afirmă clar că piața comună europeană trebuie să se dezvolte într-o direcție care să arate mai clar că nu este vorba de o uniune pur comercială, ci de o comunitate economică și politică, bazată pe solidaritate și responsabilitate. Dat fiind, însă, că de la formularea unor principii până la implementarea lor în realitate e cale lungă, declarația cuprinde și o serie de propuneri mai concrete, pe care le pune deopotrivă în atenția organismelor europene și a guvernelor naționale.

Astfel, se atrage atenția asupra faptului că, deși absolut necesară, asistența socială instituționalizată, oferită de către stat, nu este niciodată suficientă: „O societate nu poate funcționa pe baza exclusivă a prevederilor legale, ci e nevoie să se lase spațiu generozității voluntare.” De aceea, ar fi de dorit ca organizațiile de tot felul (ONG –uri, asociații mutuale, cooperative, fundații locale) bazate pe voluntariat și pe dorința liberă de a dărui, de a fi solidar, să fie privite cu mai multă atenție și să li se acorde prioritate în fața instituțiilor statului. Cardinalul Marx a subliniat, în această privință, rolul important pe care îl joacă Biserica în organizarea asistenței sociale în multe dintre statele membre UE.

O secțiune mult mai amplă e rezervată descrierii modului în care episcopii catolici cred că ar trebui articulate politicile economice care să guverneze piețele europene. Între altele, se afirmă necesitatea implementării unor reguli clare, care să stimuleze competiția onestă, prin combaterea monopolurilor, a cartelurilor, a speculei și a abuzurilor de putere economică. Sectorul financiar și bancar ar trebui să primească o atenție deosebită în acest sens. Salariile imense ale managerilor au atras și ele atenția autorilor declarației, care cer UE să stabilească reguli de limitare a acestora. De asemenea, plata datoriilor publice este considerată a fi o responsabilitate față de generațiile viitoare, dar aceasta trebuie făcută cu atenție față de efectele asupra celor deja săraci și defavorizați. La nivel principial, trebuie reținut că, fără a suspenda validitatea principiului proprietății private, bunurile acestei lumi trebuie să fie accesibile tuturor, iar piețele economice nu trebuie văzute ca scopuri în sine, ci ca mijloace puse în slujba dezvoltării umane. Mai mult, persoanele umane nu trebuie reduse la statutul de simpli consumatori, situație favorizată adesea de către producători, prin crearea așa-numitelor „nevoi fabricate”, iar Biserica poate avea o influență considerabilă în contracararea acestei perspective.

Evoluția demografică negativă și migrația asociată acesteia, ori creșterea constantă a diferențelor dintre bogații și săracii Europei sunt doar cei mai vizibili dintro serie de factori ce ar trebui să ducă, în opinia episcopilor catolici europeni, la o redistribuire a responsabilității sociale între guvernele naționale și instituțiile europene. Fără a desființa principiul subsidiarității, se atrage atenția că „[protecția socială] nu mai poate fi lăsată exclusiv pe seama statelor membre, ci trebuie să fie și o preocupare a Uniunii Europene.” Întărirea familiei și investițiile în educație sunt considerate a fi cele mai sigure măsuri de prevenire a sărăciei și excluziunii sociale. Politici mai coerente în domeniul migrației, care să ia serios în calcul demnitatea umană și specificul cultural al noilor veniți, precum și scăderea fiscalității în vederea creșterii numărului de locuri de muncă sunt, de asemenea, de dorit din perspectiva autorilor declarației.

În fine, se atrage atenția asupra faptului că o economie socială sustenabilă trebuie să urmărească, între altele, transformarea respectului pentru mediu, dintr-o limitare de nedorit, într-un scop implicit pentru societate.

Acest aspect aduce în discuție și rolul pe care Europa trebuie să-l joace la nivel mondial, prin promovarea responsabilității față de mediu, precum și prin respectarea angajamentelor de sprijinire a țărilor nedezvoltate ori în curs de dezvoltare, mai ales a celor de pe continentul african.

Pe termen lung, episcopii romano-catolici consideră că actuala criză economică indică în mod clar necesitatea instituirii unei autorități politice mondiale, cu structuri și instituții supranaționale, care să promoveze în mod constant principiile subsidiarității și solidarității.

 

 

Foto: www.comece.org



Back
 
Reprezentanta  |  Uniunea Europeana  |  Viata religioasa in Europa  |  Stiri  |  Documente  |  Resurse ortodoxe  
Copyright 2009 Orthodoxero.eu - Toate drepturile rezervate.
Site realizat de Visualcom