English Romana
Stiri
Acasa > Stiri

Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare începând cu 1 decembrie

Stiri >>

Curtea Constituţională  a Cehiei  a declarat Tratatul de la Lisabona drept confrm cu legea fundamentală a ţării iar câteva ore mai târziu, Preşedintele Vaclav Klaus a  semnat legea de ratificare a Tratatului. Astfel, prin ratificarea de către toate Statele membre, noile instituţii prevăzute de acest document pot fi organizate începând cu 1 decembrie. Uniunea Europeană va avea un Parlament mai puternic, va exista o preşedinţie a Uniunii, Înaltul Reprezentant pentru politică externă şi securitate va consolida poziţia Uniunii Europene în plan internaţional, iar legislaţia Uniunii va fi adoptată într-o procedură mai simplă.

 

Din punct de vedere al vieţii religioase şi al dialogului între culte şi Instituţiile Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona face un mare pas înainte.

 

Deşi nu de face menţiune la fundamentele creştine ale Europei, Preambulul Tratatului recunoaşte importanţa   moştenirii religioase. Tratatul modificat face referire la „moştenirea culturală, religioasă şi umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale ce constituie drepturile inviolabile şi inalienabile ale persoanei, precum şi libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept”.

 

Tratatul modificativ reproduce, în articolul 17, conţinutul articolului 51 din Tratatul Constituţional, care se inspira de fapt din declaraţia a 11-a de la Amsterdam,  afirmând că: (1) Uniunea respectă şi nu aduce atingere statutului de care beneficiază, în temeiul dreptului naţional, bisericile şi asociaţiile sau comunităţile religioase din statele membre.

              

În acelaşi timp, organizaţiile filosofice şi neconfesionale – din care fac parte lobiul european laicist anticlerical şi organizaţiile masonice – sunt aşezate la acelaşi nivel cu entităţile religioase. Paragrafele 2 şi 3 precizează că: (2) Uniunea respectă, de asemenea, statutul de care beneficiază, în temeiul dreptului naţional, organizaţiile filosofice şi neconfesionale. (3)   Recunoscându-le identitatea şi contribuţia specifică, Uniunea menţine un dialog deschis, transparent şi constant cu aceste biserici şi organizaţii.
           

Este de remarcat că Tratatul de la Lisabona introduce în text noţiunea de Biserici alături de cea de organizaţii. Unii analişti văd aici voinţa expresă de a sublinia importanţa dialogului cu cultele creştine, acestea fiind singurele care revendică denumirea de Biserică. Pe de altă parte este important să observăm că de mai mulţi ani, noţiunea de Biserică este utilizată în sens generic, pentru a desemna organizaţiile confesionale. Astfel s-a ajuns ca în limbajul instituţional internaţional să se adopte prin consens tacit termenul de Biserică pentru a desemna instituţiile cu caracter religios. Comisia Europeană pentru Drepturile Omului, printr-o decizie a sa din 8 martie 1976  referitoare la “Biserici”( D7374/76 X c, Danemark 8 martie 1976 DR 5/160), spune că: “O Biserică este o comunitate religioasă fondată pe o identitate sau pe o substanţială similitudine de convingeri” . O precizare care se doreşte a fi o clarificare a terminologiei a făcut-o doamna E. O. Benito, raportor special al sub-comisiei de luptă împotriva măsurilor discriminatorii şi de protectie a minorităţilor  arătând că în limbajul juridic internaţional, termenul de Biserică desemnează o organizaţie sau o comunitate de credincioşi stabilă şi instituţionalizată, cu o administraţie şi o ierarhie clericală, care are un ansamblu de convingeri şi de practici determinate, precum şi un ritual bine stabilit (BENITO E. O, Etude des droits des personnes appartenant aux minorités ethniques, religieuses et linguistiquistiques, Cetre pour les Droits de l’Homme, Nations Unies, New York, 1991, p. 5).

           

Chiar dacă această confuzie reapare în formularea articolului 17(3), este de remarcat faptul că dialogul cu aceste instituţii intră într-o nouă etapă. Acest dialog s-a impus de aproape 30 de ani, ca un cadru de comunicare inconturnabil, Comisia Europeană, prin Biroul Consilierilor pentru Politici Europene (BEPA) aflându-se în dialog cu reprezentanţii la Bruxelles ai mai multor organizaţii religioase.

 

Europa aşteaptă să vadă acum atitudinea Poloniei şi Cehiei în privinţa finalizării procesului de ratificare a Tratatului Modificativ care reformează organizarea şi funcţionarea Uniunii Europene. Preşedintele Cehiei doreşte să pună o presiune suplimentară aşteptând decizia Curţii Constituţionale sesizată zilele trecute în privinţa compatibilităţii noului Tratat cu legislaţia fundamentală cehă. Analiştii europeni sunt de părere că Cehia va fi convinsă în cel mai scurt timp să încheie procedura de ratificare şi preşedinţia suedeză este de părere că la Consiliul European de la sfârşitul lunii octombrie vor putea fi discutate propunerile pentru postul de Înalt reprezentant pentru afacerile externe şi cel de Preşedinte al Uniunii Europene.

 



Back
 
Reprezentanta  |  Uniunea Europeana  |  Viata religioasa in Europa  |  Stiri  |  Documente  |  Resurse ortodoxe  
Copyright 2009 Orthodoxero.eu - Toate drepturile rezervate.
Site realizat de Visualcom